De la Portal semantic Pagini Favorite

http://www.culturism.ro/suplimente/page1.php ...mai mult^[1]

L-carnitina, un supliment pentru toți

A discuta, în urmă cu 15 ani, despre un supliment pentru uzul sportivilor, că ar avea rol în tratarea bolilor cardiace, părea o utopie. Dar iată că rolul acestui supliment minune a fost demonstrat în ameliorarea unor afecțiuni hepatice și renale, în SIDA, dar mai nou se pare că joacă un rol important și în creșterea fertilității masculine.
Situația în care sportivii folosesc L-carnitina este pe fondul pierderii în greutate, în special din țesutul adipos. Însă iată că rolul acestui aminoacid, cunoscut în special ca lipotropic, devine, în urma unor studii recente, un remediu în angina pectorală.

„De regulă, suplimentele ameliorează modest toleranța la efort și semnele electrocardiografice de ischemie din timpul testului de efort. Există însă și studii unde efectele au fost importante: un studiu a inclus 200 de pacienți cu angina stabilă, care au primit, timp de 6 luni, 2 g/zi de L-carnitină, ceea ce a redus semnificativ incidența contracțiilor premature ventriculare de repaus și a ameliorat toleranța la efort. Întrun alt studiu foarte recent s-a administrat carnitină, timp de 3 luni, unor persoane cu angină cronică stabilă. S-a ameliorat astfel semnificativ durata probelor de efort și s-a redus intervalul necesar de revenire la normal a modificărilor ST induse de efort, în comparație cu placebo.” citat din: Dr. Corina Zugravu - Sef Lucrări, 31 iulie 2008

Există câteva studii care indică relația administrării de suplimente cu conținut de carnitină cu scăderea colesterolului total și a trigliceridelor serice și cu creșterea fracțiunii de HDL-colesterol. Astfel se ajunge ca rolul carnitinei în steatoza hepatică să fie unul esențial (mai ales în fazele incipiente de gr. 1 și 2).
În acest moment se desfășoară studii în privința utilizării carnitinei în diabetul zaharat, pe care evident le vom face publice în revistă atunci când se vor finaliza.
O circumstanță care necesită în mod direct suplimentarea cu carnitină apare la pacienții hemodializați/cu insuficiență renală terminală. Pe de-o parte, carnitina și precursorii ei sunt îndepărtați din fluxul sangvin în timpul dializei, pe de altă parte, rinichii afectați nu pot sintetiza carnitina, așa cum se întâmplă în mod normal. În consecință, persoana hemodializată prezintă astenie, slăbiciune musculară, dislipidemie, anemie refractară. Iată că efectele benefice ale carnitinei se manifestă și în domeniul bolilor renale.

Și în infecția cu virusul imunodeficienț ei umane (SIDA) pare să fie utilă carnitina. Administrarea acesteia a încetinit sau a oprit apoptoza limfocitelor T CD4. Întrun studiu recent, pacienți cu SIDA au asociat, la tratamentul antiretroviral, suplimente de Lcarnitină. În lotul de lucru, deși la 7 luni de la începutul tratamentului nu erau mai multe limfocite T CD4 și nici un nivel mai redus de HIV, indicatorii apoptozei celulelor CD4 erau semnificativ mai reduși decât la lotul martor. În plus, administrarea de carnitină la pacienții care iau analogi nucleozidici pare a fi utilă pentru a se evita instalarea neuropatiei periferice (efect colateral al antiviralelor).

Un alt domeniu de utilizare a carnitinei este ameliorarea motilităț ii spermatozoizilor. Acesta poate fi un pas mare în istoria combaterii sterilității masculine. În mod obișnuit, carnitina este concentrată în epididim, exact în zona în care se dobândește mobilitatea normală a celulelor germinale. Mai multe studii clinice au evidențiat utilitatea suplimentelor de carnitină în diverse situații de motilitate spermatică redusă, în unele studii obținându-se chiar o ameliorare a fertilității. Studii clinice ample sunt însă necesare pentru a oferi date mai sigure cu privire la utilizarea carnitinei în astenozoospermie și infertilitatea masculină.
Studii mai vechi au arătat că administrarea carnitinei cu o oră înainte de proba atletică sau pe termen scurt, timp de 2-3 săptămâni, s-a asociat cu creșterea aportului maximal de oxigen și cu diminuarea lactacidemiei. Există și alte circumstanțe pentru care se experimentează utilitatea administrării de carnitină, dar studiile nu au dus, deocamdată, la concluzii solide: boala Peyronie, șocul (hemoragic, septic), sindromul de oboseală cronică, tulburările de comportament alimentar (pentru ameliorarea asteniei musculare), evitarea steatozei hepatice la consumatorii cronici de alcool, sindromul Down, hipertiroidia. Există dovezi limitate că administrarea de carnitină ar reduce dezvoltarea cardiomiopatiei secundare tratamentului cu adriamicina.

Sursele de carnitină, dietetice sau sub formă de suplimente, vin să se alăture sintezei endogene. Este de reținut că sinteza endogenă, alături de resorbția renală deosebit de eficientă a carnitinei (peste 95%), evită carența chiar și atunci când aportul este extrem de redus.
L-carnitina este conținută îndeosebi în alimente de origine animală (lactate, carne, indiferent de origine, dar mai ales carnea roșie). Alte surse mai modeste ar fi nucile și semințele (de dovleac, floarea-soarelui, susan), leguminoasele (fasole, mazăre, linte), untul de arahide, unele legume (anghinare, broccoli, usturoi, pătrunjel), unele fructe (caise, banane), derivatele cerealiere (mai ales cele integrale, putând fi vorba de mălai, mei, orz, orez nerafinat, făină de secară, făină de grâu integrală) și unele produse „de graniță”: polen, drojdie, gumă de Caruba. Într-o dietă mixtă, un adult primește aproximativ 20-200 mg/zi de carnitină. Un vegetarian însă va primi numai 1 mg.

Carnitina ca supliment există în următoarele forme:
- carnitina pentru administrare iv – rar utilizată, exclusiv pentru tratamentul deficiențelor primare și secundare;
- carnitina pentru administrare orală – utilizabilă atât în tratamentul deficiențelor, cât și ca supliment nutrițional (doza 500 - 2.000 mg/zi);
- acetil-L-carnitina – este un supliment și aduce, alături de Lcarnitina, grupări acetil, utilizabile în sinteza acetilcolinei. Este folosită mai ales la persoanele cu Altzheimer sau cu alte tulburări de sistem nervos;
- propionil-L-carnitina – este folosită mai ales în afecțiuni cardio- vasculare centrale și periferice.
Carența poate fi indusă și de anumite preparate medicamentoase, cum ar fi: acidul valproic, analogii nucleozidici folosiți în tratamentul SIDA (zidovudina, zalcitabina, didanozina, stavudina), antibioticele cu pivalat, unele citostatice (ifosfamida și cisplatina). Din cele spuse reiese că Lcarnitina este un nutrient cu potențial, util în anumite circumstanț e sub formă de supliment, dar care în mod obișnuit este produs în cantități suficiente în organism.

Astfel utilitatea L-carnitinei este descoperită în mult mai multe domenii ale sănătății, aș merge până acolo încât să afirm că nu s-a dorit aflarea acestor efecte benefice mai devreme, fiindcă nu este vorba de un medicament, ci de un nutrient natural sub formă de supliment, care costă de zeci de ori mai puțin decât medicamentele care combat bolile enumerate mai sus, ca să nu mai spun și despre efectele secundare, care lipsesc total la L-carnitină.
Am fost în situația să lupt cu o infecție puternică și mi-au fost administrate doze mari de antibiotic; am scăpat, după multe tratamente, de infecție, dar m-am ales cu gastrită, candidoză, probleme hepatice. Faptul că acest aminoacid este component obișnuit al corpului nostru și se găsește în alimentația normală, în cantități mici, îmi dă încredere să îl iau fără să mă tem că voi suferi atâtea efecte secundare, ca în cazul altor medicamente. mai mult..^[2]