De la Portal semantic Pagini Favorite

Legislație antidoping

In luna noiembrie a anului trecut, la Federația Română de Culturism și Fitness, a avut loc Adunarea Generală pentru alegerea conducerii federației. Subsemnatul am fost ales membru în Biroul Federal și, ulterior, șef al Comisiei juridice de disciplină și pentru relația cu Agenția Națională Antidoping.
Ca atare, consider că este datoria mea să informez, și pe această cale, pe toți cei interesați, despre aspectele legislative pe care le implică activitatea antidoping. Orice societate, din cele mai vechi timpuri și până în prezent, funcționează și își desfășoară activitatea după reguli. Fie că este vorba despre coduri nescrise, cutume sau despre acte normative moderne, elaborate să reglementeze specific un anumit domeniu, membrii societății respective trebuie să se supună acestora.

În zilele noastre, activitatea sportivă competițională, indiferent de ramură, este reglementată prin acte normative. În ultimele decenii, activitatea sportivă de performanță, la scară mondială, s-a confruntat cu o provocare nouă, nefastă din punct de vedere al sănătății și al principiilor de etică sportivă, și anume folosirea substanțelor și metodelor interzise, cunoscute sub numele de dopaj.
Ca urmare a obligațiilor ce decurg din statutul de membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), România a ratificat prin legi, convenții și coduri internaționale privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Astfel, în vederea combaterii fenomenului doping, s-a înființat Agenția Națională Antidoping (ANAD), instituție aflată în subordinea Guvernului României și coordonată de prim-ministru, ca organ de specialitate cu autonomie decizională în activitatea antidoping, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Actul normativ care reglementează activitatea antidoping în România și stabilește activitatea ANAD este Legea 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.
Potrivit legii, faptele care constituie încălcări ale reglementărilor antidoping sunt următoarele:

a) prezența unei substanțe interzise sau a metaboliților acesteia ori a markerilor ei în proba biologică provenită de la un sportiv;

b) utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanță interzisă sau o metodă interzisă;

c) refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe după primirea invitației la controlul doping, în conformitate cu reglementările antidoping, sau evitarea în orice mod a prelevării probelor;

d) încălcarea de 3 ori, într-o perioadă de 18 luni, a reglementă rilor în vigoare referitoare la disponibilitatea sportivului pentru testarea doping în afara competiției, inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligației de a furniza informații privind localizarea sa;

e) falsificarea sau tentativa de a falsifica orice parte a controlului doping;

f) deținerea de substanțe și/sau de metode interzise;

g) traficarea sau tentativa de traficare a oricărei substanțe și/sau metode interzise;

h) administrarea sau tentativa de a administra o substanță interzisă oricărui sportiv sau utilizarea unei metode interzise asupra orică rui sportiv ori asistarea, instigarea sau orice formă de complicitate referitoare la orice încălcare a faptelor prevăzute la lit. a)-g).
Mai departe, pentru o bună înțelegere a termenilor și expresiilor ce se vor regăsi ulterior în cuprinsul actului normativ, legiuitorul definește următorii termeni și sintagme:
– sportiv - orice persoană care participă la activitatea sportivă la nivel național, legitimată la un club sportiv, afiliat la o federație sportivă națională ori la o asociație județeană pe ramură de sport, și orice altă persoană care participă la activitatea sportivă la un nivel inferior, dacă este desemnată de o altă organizație care acceptă Codul. Prezenta definiție cuprinde și practicanții de sport la nivel recreativ, fără ca aceștia să aibă obligația de a furniza informații privind localizarea lor și de a solicita scutire pentru uz terapeutic (SUT);

– sportiv de nivel internațional - sportivul desemnat de una sau mai multe federații internaționale ca făcînd parte din lotul de testare înregistrat al unei federații internaționale;
– control doping – procesul care include furnizarea de informații privind localizarea sportivilor, planificarea distribuirii testărilor, recoltarea și mînuirea de probe biologice, transportul de probe biologice la laborator, analiza de laborator, scutirile pentru uz terapeutic (SUT), gestionarea rezultatelor, audieri și apeluri;
– în competiție - perioada care începe cu 12 ore înainte de o competiție la care sportivul este programat să participe, până la finalul competiției și al procesului de recoltare a probelor legat de acea competiție, cu excepția situațiilor în care se prevede altfel în reglementările unei federații internaționale sau ale unei alte organizații naționale antidoping;
– în afara competiției – orice control doping care nu este realizat în competiție;
– testări-țintă - selecționarea de sportivi pentru testări, acolo unde anumiți sportivi aleși special sau grupuri de sportivi sunt selectați pe o bază guvernată de reguli specifice, pentru efectuarea de testări la un anumit moment;

– control doping fără aviz prealabil - un control doping care se desfășoară fără vreo atenționare prealabilă a sportivului și în care sportivul este însoțit în permanență, începând din momentul anunțării și până la prelevarea probei biologice;
– ofițer de control doping – un oficial care a fost specializat și autorizat de către Agenția Națională Antidoping de a avea, pe bază de delegație, responsabilitatea gestionării la fața locului a ședinței de prelevare a probelor;
– probă biologică - orice material biologic colectat pentru a fi supus controlului doping;
– testare doping - parte a procesului de desfășurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, mânuirea și transportul lor către laborator;
– listă interzisă - lista care denumeș te substanțele și metodele interzise;
– substanță interzisă - orice substanță calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
– metodă interzisă - orice metodă calificată astfel în cuprinsul listei interzise;
– rezultate pozitive - un raport de la un laborator sau de la altă entitate căreia i s-a aprobat efectuarea de testări, care identifică într-o probă biologică prezența unei substanțe interzise, a metaboliților ori a markerilor săi, inclusiv însemnate cantități de substanț e endogene sau dovezi ale utilizării de metode interzise; mai mult despre^[1]